luni, 23 aprilie 2012

Sfantul Gheorghe - purtatorul de biruinta

Sfantul Gheorghe este una din cele mai mari sarbatori ale romanilor. Ea pastreaza elemente stravechi, anterioare crestinismului, din care nu se pastreaza decat amintirea unui sfant razboinic, care a omorat balaurul ce ameninta lumea. Cu toate acestea istoria vietii sale este foarte putin cunoscuta si multe legende avandu-l ca erou, au aparut de-a lungul timpului.
El este sarbatorit atat de Biserica Ortodoxa cat si de cea Romano Catolica (fiind totodata patronul Angliei), imaginea sa fiind intotdeauna asociata cu vitejia nemarginita si credinta in biserica crestina pana la sacrificiu suprem.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe
  •  Se aleg ciobanii carora li se dau in primire oile pana la sarbatoarea Sf. Dumitru (26 octombrie);
  •  Pentru a fi sanatosi tot anul, dis de dimineata, inainte sa rasara soarele, oamenii se scalda intr-o apa curgatoare. Fetele seamana busuioc si tin semintele in gura, pentru a creste si a mirosi frumos;
  •  Gunoiul din aceasta zi este asezat la radacina pomilor, pentru ca acestia sa rodeasca.
  •  Daca e roua multa sau ceata in aceasta zi, anul va fi imbelsugat.
  •  In aceasta zi feciorii tipa (arunca) in apa pe cel ce a iesit mai intai cu plugul in primavera aceea;
  •  In Bucovina, fetele se uitau in noaptea de ajun intr-un vas cu apa pentru a-si vedea in reflexe ursitul.
  •  Pâna la rasaritul soarelui fetele, plecau sa culeaga roua de pe câmp, pe care o pastrau peste an pentru a trata diverse boli. Tot atunci se practica si curatitul de farmece.
  •  Dar cea mai interesanta practica era aceea a focului viu. Acesta se obtinea intr-un loc ferit din padure. Doi veri primari frecau doua lemne uscate, pâna când se infierbântau si incepeau sa arda. Acest foc magic se pastra sa nu se stinga tot anul. El avea o mare putere vindecatoare daca se facea lânga doi brazi gemeni. Apa fiarta la focul viu, tamaduia apoi tot felul de boli ale oamenilor si animalelor. Mai ales bolile de piele de origine magica se vindecau cu focul viu.
  •  Se rupe o crenguta cand vedem primul cuc cantand sa ne dea bunastare, sau ne agatam martisor la piept sa ne poarte noroc si incepem sa asteptam primul curcubeu cu senzatia reintineririi. 
(sursa: traditii.ro) 

duminică, 22 aprilie 2012

Ziua Pamantului


Aparuta in 1970, Ziua Pamantului simbolizeaza lupta impotriva poluarii si problemelor climaterice. Ziua Pamantului (Earth Day ) se sarbatoreste in fiecare an pe 22 aprilie.
Orasul Craiova  sarbatoreste Ziua Pamantului prin organizarea unor manifestari:
Duminică 22 aprilie 2012 ora 10.00 - Muzeul Olteniei -Secţia de Ştiinţele Naturii
- Deschiderea manifestărilor dedicate "Zilei Pământului". (Invitaţi: Antonie Solomon - primarul municipiului Craiova, Dan Claudiu Danisor - rectorul Universităţii din Craiova, Mihai Fifor - directorul Muzeului "Olteniei".)
-
Deschiderea expoziţiei de obiecte din materiale reciclabile;
- Vizitarea expoziţiei "Terra Fosilis" din cadrul muzeului
.
(Notă: În intervalul 23-27 aprilie 2012 - elevi de la şcolile craiovene vizitează gratuit expoziţiile).
- Luni 23 aprilie 2012 ora 14.00- Biblioteca "Alexandru şi Aristia Aman" -American Corner
-
Sesiune de comunicări "Pentru un mediu mai curat" - participă lucrări ale studenţilor Universităţii din Craiova. (Invitaţi: specialişti de la Agenţia Regională de Mediu Craiova şi Agenţia Apa - Jiu Craiova).
-
Marţi 24 aprilie 2012 intervalul 16.00- 20.00- Piaţa "Mihai Viteazul"
- "Universul verde din jurul nostru" -afişaj liber de fotografii, inscripţii, postere pe teme legate de protecţia mediului

- "Cartea verde" - Sub sloganul "Arată că îţi pasă de oraşul tău" va fi deschis un catalog de însemnări unde craiovenii vor putea lăsa mesajele şi sugestiile lor legate de acţiuni privind ecologizarea ce pot fi făcute în municipiul Craiova.
- Marţi 24 aprilie 2012 ora 18.00- Piaţa "Mihai Viteazul"
-"Ecou" - Concert simfonic susţinut de Filarmonica "Oltenia"
dedicat conştientizării şi sensibilizării cetăţenilor asupra problemelor care afectează mediul înconjurător.
-
Joi 26 aprilie ora 12.30- Colegiul "Carol I"
- "Earth Day"- gala filmului de educaţie ecologică

-
În intervalul luni 23 aprilie 2012 - joi 26 aprilie 2012 în unităţi şcolare din Craiova se vor colecta materiale reciclabile (hartie, PET-uri, baterii, becuri), materiale ce vor fi predate S.C. Salubritate S.A. Craiova în data de vineri 27 aprilie 2012 .
 (sursa primariacraiova.ro)

miercuri, 18 aprilie 2012

Poveste de Paste


POVESTE DE PASTE

De Passionaria  Stoicescu

Cine crezi c-a observat zorul si n-a mai urmarit televizorul? Doamna Cotofana, care stie tot ce se petrece-n poiana si anunta cu un carait, orice nou venit, orice miscare, orice schimbare.
Vazand-o pe Bunica Iepurica batand covoarele, cand nici nu se urcase soarele, a carait mirata:
- Vai, sorrro, iar faci trrreaba? N-ai mai sfarrrsit odata?
- Auzi cine ma-ntreaba, ii raspunse Bunica Iepurica. Pana si ciorile stiu ca vin Sarbatorile! Se-apropie Sfantul Paste si padurea renaste. Totul trebuie sa fie schimbat si curat, ca trupul Mantuitorului reinviat. In loc de carait, mai bine te-ai duce la spovedit. Te-astepta dohovnicul Urs, sa marturisesti ce-ai furat si ce-ai ascuns!
Abia pleca manioasa doamna Cotofana, ca aparura in poiana Doru Caprioru si trei iepurasi dolofani, pasamite nepoteii bunicii cei nazdravani, Ureche Fina, care ducea in spate un sac de faina, Blanita Matasoasa, tragand, cu zahar si mirodenii, o plasa si mezinul Spaima Noua, purtand in labute ditamai cosul cu oua. Intre cornitele mititele, Doru Caprioru tinea o cutie cu fel de fel de vopsele.
- Of, ce nepotei minunati! Ati venit sa ma ajutati si l-ati luat cu voi si pe Caprior, ca sa ne fie mai usor, zise Bunica Iepurica. In casa, curatenia e aproape gata; ferestrele le-au spalat mama si tata, eu am batut covoarele, iar voi o sa vopsiti ousoarele. Impreuna o sa facem pasca si cozonaci, ca nu degeaba sunteti nepotii mei dragi!
- Cum zici tu, Bunicuto, asa vom face, dar foamea nu ne da pace! mormai Ureche Fina lepadand sacul de faina.
- Postul Mare-i de vina, Postul Mare-i de vina! Dar si cand se va termina, sa vezi ce vom manca ... De toate, pe saturate, raspunse Blanita Matasoasa, uitandu-se gales la zaharul din plasa.
- Frunze de untisor si coaja de artar! Asa salata, mai rar! rase Iepurica voioasa. Poftim la masa!
Numai ca Doru Caprioru si Spaima Noua intrasera-n casa. Nu mai aveau pic de rabdare. Voiau sa-ncondeieze ouale de sarbatoare. Pe cele mai multe cu rosu luminos, amintind sangele lui Hristos, pe restul, in celelalte culori, ca primavara cu flori. Din doua nuieluse pe care lipisera par din codite luat, facura cele mai grozave pensule de pictat.
- Toate la timpul lor, se supara Iepurica batand din picior. Ouale-ntai trebuie spalate, apoi desenate si-abia apoi fierte-n vopsea. Daca lipim pe ele o frunza sau o floare, vor iesi o splendoare! Inainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, intr-un ciorapel ... Asa se imprima orice model!
Mancara pana la urma si cei doi nerabdatori. Apoi Bunica Iepurica facu repejor focul la cuptor. Pe o buturuga rotata, in ditamai covata pusera faina, zahar, lapte, oua si-o cana de roua. Framantara ei ce framantara, cat ziua de primavara, si pe rand, si toti deodata, dar coca era piatra.
Cu palaria pe ceafa, tocmai trecea doamna Scroafa. Cand vazu Mistreata Creata cum se chinuiau cu aluatul, cum bateau cu labutele de-a lungul si de-a latul fara vreun spor, le sari-n ajutor. Si cand mi ti se opinti in covata, se-nmuie coca de frica, pe data. Trosc! Pleosc! Buf! de trei ori ... Se facu moale ca un fuior, numai buna de bagat la cuptor.
Pentru pasca ii ajuta matusa Broasca si vecinii ei, patru Brotacei. Sareau de pe-o craca si bateau cu labutele branza de vaca. Risipeau peste ea galbenusul oualor, aur curat si amestecau apoi cu stafide si zahar vanilat.
Harnici, iepurasii incondeiara toate ouale pana spre seara. Pictara pe ele frunze si floricele, gaze si ingerasi, ba chiar si mutrisoare vesele de iepurasi. Erau obositi, dar fericiti. Cu putin inainte de miezul noptii, sub luna plina, se dusera sa ia Lumina. Bunica Iepurica le facuse lumanarele din surcele mici, in capat cu-un Licurici.
In sfarsit venira acasa. Se asezara la masa cu bucurie si graba, toti cei ce ajutasera la treaba. Bunica Iepurica si cei trei nepoti, matusa Broasca, patru Brotacei, mamica Iepuroaica, taticul Iepuroi, Mistreata, Capriorul si doamna Cotofana, care urmarise tot ce se-ntamplase-n poiana.
Fiecare lua cate un ou din cel incondeiat si-l ciocnea zicand:
“Hristos a inviat”, “Adevarat a Inviat”! Iar la masa, vezi bine, m-au chemat si pe mine, la sarbatoarea Sfantului Paste, partas.
 Altfel, cum as fi scris povestea asta cu iepurasi? ...

luni, 2 aprilie 2012

Toate panzele sus!

Pentru evaluarea proeictului saptamanal, "Plutim", copiii au realizat impreuna cu parintii barcute cu panze. Deoarece nu a fost posibil  sa mergem in parc cu ele, am amenajat pe holul gradinitei un lac pe  care am lansat la apa ambarcatiunile.






















LA REVEDERE !